Top 7 FRAUDE INFORMATICE. Care sunt cele mai EFICIENTE măsuri împotriva INFRACTORILOR din online


Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative şi greu de detectat. De la însuşirea nelegală a calităţii de manager al unei companii, până la punerea în scenă a unor false relaţii de dragoste, ”rechinii internetului” inventează noi metode de a vă fura banii sau datele personale. Centrul European Cybercrime învaţă internauţii cum să se ferească de cele mai întâlnite 7 tipuri de fraudă în mediul online.

Infractorii utilizează tehnicile de social engineering pentru a atinge mai multe scopuri:  să obţină date personale, să pirateze conturile, să fure identitatea, să iniţieze plăţi ilicite în numele cuiva ori să convingă pe cineva să facă orice tip de activităţi împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click  în astfel de situaţii poate compromite o întreagă organizaţie, se arată într-un comunicat publicat de Poliţia Română în colaborare cu Centrul European Cybercrime.

Timp de o săptămână, în perioada 17-23 octombrie 2018, toate agenţiile de aplicare a legii din Statele Membre ale Uniunii Europene şi state non-membre precum Columbia, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Ucraina, 24 de asociaţii bancare naţionale derulează o campanie de informare asupra pericolelor din online.

Potrivit recomandărilor  IOCTA 2018 (Internet Organised Crime Threat Assesment), cea mai eficientă metodă de apărare împotriva ameninţărilor de tip social engineering este prevenţia.

Iată  cum poţi recunoaşte cele mai întâlnite tipuri de fraudă în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:

Frauda ”Mesaj de la şef” –  CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plăţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.

Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.

Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.

Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false.  Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.

Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.

Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.

Fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide… sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

Centrul European Cybercrime şi Federaţia Europeană a Băncilor derulează, în perioada 17-23 octombrie 2018, o campanie de prevenire a infracţionalităţii informatice.

Campania face parte din manifestarea intitulată ”Luna Europeană a Securităţii Cibernetice – The European Cyber Security Month (ECMS)” care este o campanie de conştientizare a Uniunii Europene ce promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice şi companii, evidenţiind câteva măsuri simple pe care fiecare le poate lua pentru a-şi proteja datele personale, financiare şi profesionale.

sursa: gandul.info

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *